Ţările BRICS reprezintă, în prezent, jumătate din populaţia lumii, acest grup având o pondere economică tot mai mare.
Spre deosebire de unele puteri occidentale, multe ţări BRICS înregistrează o creştere rapidă a Produsului Intern Brut (PIB), determinată de investiţii semnificative, comerţ şi schimbări demografice. Într-o lume din ce în ce mai multipolară, acest grup exercită o influenţă mai mare pe măsură ce se extinde, potrivit unei analize visualcapitalist.com care, în baza previziunilor FMI, compară proiecţiile de creştere a PIB-ului real al BRICS faţă de ţările G7.
Amintim că BRICS reuneşte Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud, Iran, Arabia Saudită, Egipt, Etiopia, Emiratele Arabe Unite şi Indonezia, iar în alcătuirea G7 intră Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Regatul Unit şi Statele Unite ale Americii.
• Expansiunea PIB-ului BRICS vs. G7
Sursa citată prezintă estimările de creştere a PIB-ului real pentru naţiunile BRICS în 2025 şi 2026, iar acestea arată că India va înregistra una dintre cele mai rapide rate de expansiune din grup: de 6,6% în 2025 şi 6,2% în 2026.
În China, este prognozată o creştere de 4,8% pentru 2025, pe măsură ce ţara îşi consolidează comerţul în Asia, Europa şi Africa. La fel ca în India, estimările arată că avansul economic al Chinei va scădea în 2026, urmând să atingă 4,2%.
În medie, creşterea economiilor BRICS va depăşi de peste trei ori ratele estimate pentru G7 atât în 2025, cât şi în 2026. Pentru 2025, estimările arată o expansiune medie de 3,8% pentru PIB-ul BRICS, respectiv de 3,7% în 2026.
Cu o creştere medie de numai 1% prevăzută în cazul ţărilor G7, în 2025, respectiv de 1,2% în 2026, multe state din grup se confruntă cu dificultăţi legate de îmbătrânirea populaţiei şi de incertitudinea comercială. În special, se preconizează că Germania va înregistra una dintre cele mai lente rate de creştere a PIB-ului din lume în 2025, de numai 0,2%. Cu toate acestea, se preconizează că economia germană va creşte cu 0,9% în 2026 - o tendinţă reflectată în alte câteva naţiuni G7.
• Ţările BRICS vor o ordine economică ”mai dreaptă şi echilibrată
Eforturile BRICS de a recalibra o ordine economică globală ”mai dreaptă şi mai echilibrată” la cel de-al 17-lea Summit BRICS, desfăşurat în luna iulie, la Rio de Janeiro, au atras interesul şi sprijinul reînnoit din partea Americii Latine, potrivit chinadaily.com.cn. Summitul din acest an a pus accentul pe reforma instituţională, pe suveranitatea financiară şi colaborarea Sud-Sud. Evenimentul s-a încheiat cu adoptarea unei Declaraţii Comune care acoperă 126 de angajamente în guvernanţă globală, finanţe, climă, sănătate şi tehnologie. Totodată, BRICS a adus în atenţie noi eforturi pentru combaterea foametei, promovarea acţiunilor climatice şi extinderea accesului la tehnologiile emergente.
La summit, preşedintele brazilian Luiz Inacio Lula da Silva a declarat: ”În faţa reapariţiei protecţionismului, depinde de naţiunile emergente să apere regimul comercial multilateral şi să reformeze arhitectura financiară internaţională”. În opinia analiştilor, remarcile sale au subliniat trecerea de la participarea pasivă la stabilirea activă a agendei în rândul naţiunilor în curs de dezvoltare.
Pentru prima dată, o anexă specială din declaraţia finală solicită ”un efort global colectiv” pentru a asigura alinierea guvernanţei inteligenţei artificiale cu normele şi valorile internaţionale incluzive, îmbunătăţind în acelaşi timp accesul echitabil la tehnologie, conform sursei citate.
”Anul acesta, s-a acordat prioritate diversităţii şi dialogului în lumea multipolară”, a declarat Omar Rilver Velasco Portillo, consultant şi profesor la Universidad Mayor de San Andres, din Bolivia, adăugând: ”Brazilia a subliniat necesitatea ca ţările să devină independente financiar de dolar şi să se concentreze pe monedele locale”.
Felipe Campos, economist la Alianza Fiduciaria, a afirmat, la rândul său: ”Dacă BRICS reuşesc să îşi consolideze propriile instrumente financiare, acorduri energetice sau acorduri comerciale relevante, ar putea începe să modeleze agenda globală dintr-o perspectivă diferită. În acest scenariu, lipsa unei apropieri de bloc ar putea însemna o influenţă mai mică şi un acces întârziat la noile reguli ale jocului”.














































1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 05:02)
In loc sa ne lipim si noi de ei , noi tragem la saracie , foame, alimente scumpe, utilitati, etc etc, , mai bine spus gunoiul europei, noi cum bate vantul fatalai.
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 08:02)
Cine te opreste sa te duci sa traiesti in "raiul" mujic, favelas braziliana, slum-ul din India sau printre bosimanii din Africa de Sud:-)...Acolo totul este "ieftin", redescoperi viata ca si "vanator-culegator" ca acum 10000 de ani:-)
1.2. Mda (răspuns la opinia nr. 1.1)
(mesaj trimis de Oarecare în data de 05.11.2025, 08:28)
Bravo, Trolache, ești lucid :) Despre EAU, Dubai, chiar nimic? Acolo, toți gherțoii își fac vacanțele. Ieftin de tot.
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 08:48)
lol da ai tu petrolul arabilor trolache, hai sa comparam mere cu mere
1.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 08:52)
Confirm despre Dubai. Lociiesc aici de doi ani.
Am avut um apartament la Tecuci. L-am vindut si mi-am cumparat un penthouse la Dubai. Diferenta am bagat-o intr-o banca dubaieza si traiesc din dobinda. O sa-mi iau si cetatenie.
E plin aici de sarantoci si ghertoi care isi fac vacantele ieftin.
2. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 08:00)
Stalin si poporul rus libertate ne-au adus
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 09:45)
Îți doresc sa ai parte de ea
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 05.11.2025, 08:50)
cresc pt ca vand in vest, de acolo le vin banii, si din investitii din vest. asa a crescut si Romania, Polonia, etc.
cand se vor apropia economic bye crestere economica fulminanta.